Madagascarul, a IV-a insula din lume ca marime poate fi numit drept un minicontinent deoarece prin relief, flora, fauna si populatie se diferentiaza nult de Africa, desi este situat la numai 400 Km fiind separate de strimtoarea Mozambic.
Din punct de vedere geologic insula reprezinta o componenta a vechiului continent Gondwana, fracturat si dislocat la care s-au adaugat formatiuni mai noi.
Sub aspect morfo-structural se distibgt 3 unitati: centrala, de posis inalt cu masive muntoase, vestica, tot de posis dar mai jos , si estica, de campie litorala ingusta.
Unitatea centrala de podis cu altitudine de 1000m un soclu vechi precambian este constituita din meise, micasisturi, quartite iar masivele muntoase din granite care formeaza arupturi puternice. In N se gaseste masivul Tsaratanana, cu virful Maromocotro de 2886 m cel mai inalt din insula, in centru domina masivul Ancaratra cu virful Tsiafajavona – 2638m iar in S masivul Andrigitra cu virful Picbodi – 2666 m . Trecerea spre podisul vestic constituit din calcare si gresii se face prinr-un abrupt numit Bongo Lava. Eruptiile vulcanice de virste si tipuri diferite au complicat relieful insulei prin neck-uri formate din fonolite si trahite, pinze dee lava in muntii Ambre, vulcanii care au trecut in inactivitate recent( Nosi-Be) si curgeri de bazalte frecvente care au format lacuri de baraj. Tarmul este, in general putin fragmentat si jos . Cel oriental, rectiliniu, fara accidente, cu exceptia golfului Antonogil de natura tectonica; cel occidental, uneori stancos, de regula este nisipos, cu dune catre S si insotit de recife coraligene.
Raurile se dirijeaza in cea mai mare parte sper V, avind pate line in podisuri si rupturi cu cascade si defilee la trecerea dintre o unitate in alta morfostructurala.
Clima prezinta variatii de la N unde este equatoriala (calda si umeda) la S unde este tropicala(uscata). De asemenea variatii sunt de la V la E impuse de circulatia maselor de aer, si pe verticala ca urmare a prezentei muntilor inalti datorita alizeului tarmul de E este umed , cel de NV deasemenea, datorita musonului, in schimb parte ade SV este mai uscata. Ciclonii tranverseaza adeseori insula producad ravagii, inundatii cum a fost cea din 1959.
Temperatura medie anuala la Antananarive este +18,4 grade C dar la inaltimi apare uneori si inghetul. Precipitatiile ajung la 3500mm pe an pe tarmul de E, scad in zona centrala la 1300 mm/an si se reduc la SV pana la 350mm/an unde se dezvolta savana. In general, se distinge un anotimp uscat din mai pana in octombrie (iarna australa) si altul ploios.
Vegetatia este variata, cu codri seculari din speciui de arbori cu esente tari si valoroase: abanos, palisandru, eucalips, bumbac, santal iar in regiunile mai butin umede baobabul si arborele de paine. O buna parte din paduri au fost defrisate pentru a face loc culturilor.
Fauna este originala constituind o provincie zoogeografica numita Malgasa. Mentionam maimutele lemuriene sau asazisele maimute false, boul cu cocoasa, crocodili, cameleoni, papagali, sopirle.
Subsolul insulei este bogat in grafit, crom, uraniu, toriu si pietre pretioase. Principalele culturi si plantatii sunt cele de orez, porumb, cartofi, batate, manioc, fasole, arahide, banane, nuci, etc.
Madagascarul este cel mai mare producator de vanilie din lume.
Padurile ocuopa numai 21% in schimb pasunile cu finete depasesc jumatate din teritoriul tarii 57,9% practicandu-se o crestere excesiva a bovinelor, caprinelor si ovinelor. Desi este inconjurata de ape pescuitul ocupa o pondere mica in economie ca si industri dealtfel care este reprezentata prin cateva ramuri ale industriei alimentare: carne, zahar si textile.
Populatia 9.190.000 locuitori este constituita din malgasi 99% precum si francezi, asiatici si cativa italieni.
Denumirea insulei de Madagascar apartine lui Marco Polo care o da dupa numele bastinasilor “ madegasi” si inseamna “tara malgasilor”
preluat de pe www.referate.ro
